S-a discutat mult despre mitul lui Chiron, despre rolul lui de mentor spiritual, despre elementele care favorizează întâlnirea cu acest ghid care te ajută să porneşti pe calea evoluţiei îndemnându-te să depui o intensă muncă spirituală. Termenul de “muncă spirituală” este impropriu pentru că de fapt avem de-a face cu o muncă psihologică. Spiritul nu are nevoie de prelucrare, el este dintotdeauna perfect. Psihicul este acela care se opune prezenţei Sinelui, divinului din sine.
Rolul de mediator între valorile saturniene şi cele uraniene pe care îl are Chiron nu este deloc uşor. Influenţele sale se smit mai ales în momente exisenţiale dramatice. Chiron produce mutaţii de conştiinţă declanşând un dureros proces de alchimie interioară care ne schimbă perspectiva asupra vieţii.
Persoanele implicate in acest proces transformator prezintă un comportament psihologic asemănător celor aflate in faze terminale. Procesul are mai multe etape, fiecare constituind un pas pe calea autocunoaşterii. Într-o primă fază apare negarea salbatică şi radicală, ca un scut, împotriva unui adevăr greu de acceptat. Urmează furia si ostilitatea proiectate, în mod arbitrat şi nedrept, asupra a tot ce îi înconjoară. A treia etapă este cea a negocierii în care inevitabilul este respins prin metode blânde. Acest stadiu conţine o culpabilitate latentă manifestată într-un domeniu religios, moral, etc. Cea de a patra fază –depresia– vizează detaşarea de lumea înconjurătoare. În ultima etapă, a cincea, durerea, spaima, revolta etapelor precedente dispar lăsând loc acceptării.
Acceptarea, compasiunea, iertarea, autocunoaşterea sunt lecţiile lui Chiron. În momentul intgrării energiilor chironiene în psihic, ca urmare a expansiunii de conştiintă, potenţialul latent existent în fiecare din noi se activează deschizând noi căi de evoluţie.
|
